205 ani de la naşterea „părintelui filologiei române”

Grupul de iniţiativă „Noii Golani” Sibiu anunţă comemorarea lui Timotei Cipariu, cu ocazia împlinirii a 205 ani de la naştere. Acţiunea va avea loc duminică, 21.02.2010, ora 12:00, la bustul „părintelui filologiei române” din Parcul Astra.

Printre invitaţi se numără: autorul bustului, Gavril Abrihan, directorul-adjunct al Bibliotecii Astra Sibiu, Mihail-Ioan Cruciat, precum şi soţia sa, Iuliana Cruciat, participantă la Revoluţia din decembrie ’89, Sibiu.

Poftim toţi doritorii să ni se alăture.

Timotei Cipariu (n. 21.02.1805, Pănade, plasa Hususău, comitatul Târnava-Mică – d. 03.09.1887, Blaj) a fost o personalitate reprezentativă a culturii româneşti, revoluţionar paşoptist, membru fondator şi vicepreşedinte al Societăţii Academice Române; primul vicepreşedinte, apoi preşedintele Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, militant pentru drepturile românilor, lingvist, istoric, cleric romano-catolic, pedagog şi orientalist.

Poliglotul (cunoştea greaca, latina, ebraica, araba, siriaca, turca, persana, spaniola, italiana, germana, engleza, maghiara) a fost posesorul celei mai mari biblioteci particulare din Transilvania, preţioasă şi datorită exemplarelor rare.  Aceasta a fost confiscată şi trecută ilegal în inventarul Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei Române, de către  regimul comunist (Timotei Cipariu o lăsase drept moştenire Bisericii Greco-Catolice, la Blaj).

De asemenea, Timotei Cipariu a fost unul dintre pionierii ziaristicii româneşti din Transilvania, prin periodicele înfiinţate şi conduse: Organul luminărei (1847, devenit, în 1848 Organul Naţiunale), primul ziar românesc cu litere latine, Învăţătorul poporului (1848), Archivu pentru filologie şi istorie, între 1867 şi 1870 şi în 1872 – prima revistă românească de filologie).

Cipariu a pus bazele filologiei româneşti, având   un rol important în învăţământ, a publicat prima culegere de texte vechi româneşti (Crestomanţia seau Analecte literarie din cărţile mai vechi şi nouă româneşti tipărite şi manuscrise, începând cu secolul XVI până la al XIX-lea, cu o notiţă literară); a fost autorul primei încercări de istorie a lingvisticii româneşti (Gramatiştii şi ortografiştii români), precum şi traducător din operele lui: Ovidiu, Goethe, Lessing, Manzoni, Sue, Tasso, literatura arabă.


Anunțuri

Un răspuns to “205 ani de la naşterea „părintelui filologiei române””


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s